Zăbrani nr. 621
Expoziţia permanentă, înfiinţată în anul 1970 şi renovată în 1995, prezintă viaţa şi opera scriitorului Adam Müller Guttenbrunn, cel mai însemnat romancier german din Banat, militant pentru teatrul popular german.
Adam Müller-Guttenbrunn (1852-1923) s-a născut în mijlocul comunităţii şvăbeşti din Banat, fiind fiul unor ţărani din Guttenbrun (azi Zăbrani).
În localitatea natală şi apoi la Sibiu a urmat cursurile şcolii germane, continuându-şi studiile la Timişoara, unde a practicat diferite meserii. În anul 1870 a plecat la Viena, aici lucrând ca telegrafist la Linz şi Bad Ischl. Între timp, autodidact, a studiat şi a scris piese de teatru. A fost, pe rând, funcţionar, foiletonist şi critic de teatru. A înfiinţat primul teatru popular din Viena – Raimund Theater, al carui director a şi fost între anii 1893-1896. În continuare, timp de cinci ani între 1898-1903 a fost directorul teatrului orăşenesc Wiener Stadttheater – azi Opera.
În opera sa literară – Micul şvab, Jacob şi fiii săi, Clopotele meleagului natal – scriitorul exaltă frumuseţea satului svăbesc din Banat, cu obiceiurile şi tradiţiile din secolul al XIX-lea, prin lucrările sale popularizând lumea şvabilor bănăţeni şi locurile natale, în lumea culturală germană.
Pentru valoarea întregii sale opere literare, teatrale şi filosofice, în anul 1922 Universitatea din Viena i-a conferit lui Adam Müller- Guttenbrunn titlul de „Doctor Honoris Causa”, iar guvernul român i-a acordat, în acelaşi an, medalia „Bene merenti”, clasa I.
Muzeul memorial cuprinde volume, manuscrise, documente, fotografii, mobilier şi obiecte personale. Exponatele înfăţişează copilaria lui zbuciumată; anii de studiu la Timişoara şi apoi la Sibiu şi Viena; dar şi începuturile sale literare.
Cea mai mare parte a expoziţiei este dedicată operelor scriitorului, opere inspirate din viaţa şi trecutul istoric al populaţiei germane din Banat.
De remarcat prezenţa în expoziţie a lucrării “Der klein Schwab” (Micul şvab), reeditată în 1967 la Bucureşti sau a celei intitulate “Meister Jacob und seine Kinders” (Meşterul Iacob şi copii săi), în care foloseşte elemente autobiografice; sau a celor două mari trilogii: “Josephus” – prima înfăţişând colonizarea germană din Banat şi “Lenau” – dedicată poetului Nicolaus Lenau.