Muzeul Memorial Ioan Slavici și Emil Monția, Șiria
Muzeul este găzduit de castelul Bohus, clădire construită în stil neoclasic, încărcată cu o bogata istorie. Aici a fost semnat actul de capitulare al armatei revoluționare maghiare în fața generalilor austrieci și ruși, la 13 august 1849. În parcul castelului se află statuia Antoniei Bohus, busturile lui Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ioan Russu Sirianu, Nicolae Ştefu, Sigismund Borlea şi Emil Monţia.
Muzeul memorial din Şiria a luat fiinţă în anii `60, prin strădania unor tineri intelectuali, îndrăgostiţi de istoria locului dar şi de fermecătoarele prezenţe culturale. Dedicat scriitorului Ioan Slavici, muzeul ridica două mari probleme: găsirea unui spaţiu potrivit pentru organizarea expoziţiei memoriale şi constituirea fondului documentar. Casa modestă a părinţilor săi, Savu şi Elena Slavici săi nu s-a mai păstrat, doar o placă de marmură, ce indică uliţa pe care se afla casa lui Ioan Slavici în Şiria. Spaţiul necesar organizării expoziţiei a fost găsit în monumentala clădire a castelului Bohus, aflată la acea vreme într-o avansată stare de degradare. Pentru constituirea fondului Slavici au fost investigate diferite biblioteci şi arhive, iar descendenţii au fost de acord să doneze piese de mobilier, documente şi fotografii. Deschiderea oficială avea loc în anul 1959, expoziția fiind organizată de specialiștii Muzeului Judeţean Arad, în fondul căruia se află bunurile de patrimoniu, legate de viaţa şi opera lui Slavici.
Expoziția SLAVICI
Expoziţia dedicată scriitorului Ioan Slavici, născut la Şiria în 18 ianuarie 1848, cuprinde trei săli în care, prin fotografii de familie, diplome, premii, decoraţii, manuscrise, cărţi şi ziare, este evocată personalitatea complexă a acestuia. În expunere este prezentată succint viaţa scriitorului, în diferite perioade, începând cu locul natal Şiria; studiile la Arad, Timişoara, Pesta şi Viena; prietenia cu Eminescu şi activitatea în cadrul României June. Activitatea publicistică la ziarul ”Tribuna” din Sibiu a fost marcată de procesele de presă şi întemniţarea la Vacz. După ieşirea din închisoare, Ioan Slavici s-a stabilit în Bucureşti, iar în 1892 scriitorul şirian devenea cetăţean român. Cariera sa didactică a fost marcată de ocuparea funcţiei de profesor la Azilul Elena Doamna, apoi cea de director al Institulului Oteteleşanu din Măgurele şi profesor la Liceu German din Bucureşti, perioadă în care a editat o serie de lucrări didactice. Un segment important al expoziţiei este dedicat operei scriitorului – nuvele, poveşti şi romanul Mara – publicată în diferite limbi. De-a lungul carierei sale de scriitor, jurnalist şi cadru didactic, Ioan Slavici a primit distincţii şi premii: Ordinul Coroana României, decoraţia Răsplata muncii în învățământ, medalia Bene Merenti, în anul 1891 pentru publicarea documentelor Hurmuzaki, iar în anul 1903 a primit premiul Academiei Române pentru romanul istoric Din bătrâni. De o valoare documentară dar şi emoţională deosebită este prezenţa unei părţi din camera de lucru a scriitorului din perioada anilor 1880 – 1883 pe când acesta se afla la Bucureşti, găzduindu-l pe Mihai Eminescu.
Expoziția MONȚIA
În cadrul cadrul Muzeul Memorial Ioan Slavici şi Emil Monţia Şiria, în anul 1970, a fost amenajată şi expoziţia permanentă dedicată vieţii şi activităţii compozitorului Emil Monţia (1882 – 1965), stabilit la Şiria începând cu 1906. A fost reconstituită camera de lucru a acestuia, cuprinzând mobilierul original, pianul, vioara, partituri, culegeri de folclor şi fotografii de familie. Emil Monţia, prin creaţia sa, întregeşte în şcoala de muzică trio-ul arădean, alături de Ion Vidu şi Sabin Drăgoi. Născut în Şicula, pe valea Crişului Alb, încă din adolescenţă a fost influenţat de folclorul local. S-a format ca muzician la Conservatorul din Viena, avându-i ca profesori pe Eusebiu Mandicovski şi Ioan Scărlătescu. Creaţiile sale muzicale aparţin unor diferite genuri: lieduri, cântece corale, operă muzicală. Opera ”Fata de la Cozia” a fost jucată în câteva stagiuni la Opera Română din Cluj în perioada interbelică. O bogată colecţie de colinde semnate de Emil Monţia a fost editată chiar în timpul vieţii sale. A scris lucrări pe versurile unor poeţi clasici (Mihai Eminescu, George Coşbuc), dar şi a unor poeţi contemporani lui: Octavian Goga, Lucian Blaga. A fost membru fondator al Societăţii Compozitorilor Români, a operelor din Bucureşti, Cluj şi Timişoara.
Din anul 1907 s-a stabilit la Şiria, unde avea un cabinet avocaţial. A trăit întreaga sa viaţă la Şiria, până în februarie 1965.
