Artă
Muzeul de Artă Arad (Str. Gh. Popa de Teiuș 2-4, etaj II, Arad) și Sala Clio (str. Horia 10) sunt închise pentru renovare („Renovare energetică moderată a clădirii Bibliotecii Județene A.D. Xenopol Arad și a Complexului Muzeal Arad” în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență)
Din 1984, Muzeul de Artă Arad funcționează la etajul II al clădirii situate pe strada Gheorghe Popa de Teiuș, nr. 2 – 4, unde pot fi vizitate expoziția permanentă și, în paralel, diferite expoziții de artă, cu caracter temporar. Expoziția permanentă, reorganizată în anul 2013, este reprezentativă pentru profilul colecției de artă și pune în valoare piese care sunt repere pentru nivelul de civilizație, cu trimiteri implicite la valori estetice, ale mediului, în primul rând, local arădean. Printr-o prezentare structurată diacronic, sunt expuse cele mai semnificative lucrări care au marcat evoluția colecției de artă. Parcursul expunerii se desfășoară cronologic, cu repere limitate în intervalul secolelor XVIII-XX. Momentul deschiderii pinacotecii orașului Arad, odată cu inaugurarea Paltului Cultural (octombrie 1913), este marcat prin clasicii picturii maghiare: Aggházy Gyula, Benczur Gyula, Liezenmeyer Sándor, Barabás Miklos, Munkácsy Mihály, Lotz Károly. Lor li-se alătură artiști care înregistrează în biografie atingeri cu zona arădeană: alături de Munkácsy, sunt Válentiny János, Szamossy Elek. Maniera de lucru cultivată în centrele de influenţă artistică din secolul al XIX-lea, respectiv Academiile din Paris, München, Düsseldorf, Dresden, Viena, Budapesta, a marcat și educat o parte din burghezia locală comanditară de portrete sau interesată să-și decoreze interioarele cu scene de gen și peisaje. Pentru acest segment, colecția de artă reține lucrări semnate Johann Christian Brand, Marastoni Jakab, Oswald Achenbach, Johann A. Gebhardt, Hermann Kern, Adolf Lüben, Wagner Sándor, Hugo Mühlig, Olga Wisinger. Reconstituirea unui interior în stil Biedermeier – și acesta des întâlnit în locuințele clasei de mijloc arădene din secolul al XIX-lea – face trecerea înspre un segment generos al expunerii, unde sunt prezentați artiștii locali și etape din istoria colecției din perioada interbelică până în zilele noastre. O selecție din primele lucrări de artă românească, intrate în colecția Palatului Cultural datorită implicării directorului interbelic Lazăr Nichi, reține picturi realizate de Gheorghe Petrașcu, Catul Bogdan, Aurel Ciupe, Samuel Mützner, Sabin Popp, Kimon Loghi, o sculptură a lui Frederic Storck. Școala de Pictură de la Baia Mare a influențat atât artiști arădeni, cât și deschiderea publicului înspre curentele înnoitoare din arta europeană a primului sfert de secol XX. Arădenii băimăreni Nagy Oszkár, Petru Feier, Nicolae Chirilovici, Iulian Toader se regăsesc alături de pictorii care, la un moment dat, i-au îndrumat: Ziffer Sándor, Perlrott Csaba Vilmos, Thorma János. Grafica, pictura și sculptura realizate de artiști arădeni sau care vremelnic au activat în oraș, în perioada interbelică, sunt reprezentate de lucrări semnate Sima Dezső, Dioszeghy Lászlo, Iulian Toader, Marcel Olinescu, Pataky Sándor, Carol Wolff, Iritz Sándor, Cornel Minișan, Hajós Imre, Virányi Endre, Gheorghe Groza. O parte dintre aceștia au lucrat ori au expus la Arad și în anii postbelici. În aranjarea cronologică, expunerea prezintă contemporani cu descendență arădeană (Vasile Varga, Eugen Popa, Ovidiu Maitec), pe Sever Frențiu care, între anii 1955-1970, a lucrat la Arad, pe Ione Munteanu, Pavel Alaszu, Ioan Cott, Baranyai Francisc, Emil Vitroel, cu toții astăzi amintiți la timpul trecut. Un paralelipiped alb, în care proiectul expozițional kinema ikon: Wunderkammer alătură obiecte materiale, lucrări de grafică, fotografie și colaje, toate îmbinate sub forma de expresie a Instalației și corelate cu dispozitive de proiecție a unor lucrări experimentale în diverse formate, mai vechi sau mai noi, inclusiv digitale, încheie parcursul expunerii permanente. Tot aici, un colaj sinoptic al tuturor editorialelor din revista Intermedia /1994-2012/, împreună cu un montaj de texte din cataloagele prilejuite de producerea unor evenimente kinema ikon /1970-2012/, permite vizualizarea dintr-o privire a poveștii grupării KI, al cărei semn distinctiv este o umbrelă. Sub acoperișul acesteia, trei generații de creatori au produs, și continuă să producă, obiecte și evenimente artistice de factură ludică, în format vizual, cinetic și acustic. În spațiul destinat manifestărilor cu caracter temporar, sunt organizate expoziții personale sau de grup, ale artiștilor contemporani români ori străini, care alternează cu expoziții de colecție: pictură europeană /secolele XVI-XIX/, artă românească modernă.
